Aproape ca niciodată, iarna de anul ăsta a reușit să mă treacă, în doar cîteva săptămîni, de la o căldură bolnăvicioasă la un ger ce a funcționat mai ceva ca madlena lui Proust și care, deși total nesemnificativ din punct de vedere meteorologic (greu de crezut că cinci zile de minus zece grade pot compensa... Citește în continuare →
Mă gîndeam să vă spun că, dacă nu știți unde să găsiți un locșor deltaic adăpostit de bîzîitul motoarelor de șalupă, dacă vă aflați în căutarea unei destinații mai puțin hipsterești decît Sfântu Gheorghe sau mai puțin comode decît Sulina, bref, dacă sînteți pe vibe-ul FuturEast, atunci Chilia Veche e ce vă trebuie. Apoi mi-am... Citește în continuare →
Îmi amintesc ziua în care mi-am luat prima cameră pe film. A fost mai mult un impuls decît o idee fixată dinainte. Vorbisem cu un tip pe olx, ne-am dat întîlnire într-o stație de autobuz undeva prin fundul Berceniului. Nici locația și nici înfățișarea lui, mătăhălos, purta pantaloni de trening și cămașă, nu erau conforme... Citește în continuare →
РУМЫНСКАЯ ВОЛНА / VALUL ROMÂNESC În Rusia, cultura română este puțin prezentă. Şi, în general, România este prezentă mediatic foarte puţin: deseori ca un breloc la tema Scutul Deveselu; mediatic este, însă, o necunoscută. Există interes, dar există și prea multă necunoaștere și mai ales suspiciune din partea noastră. Necunoaşterea şi suspiciunea ne fac să... Citește în continuare →
În ciuda pandemiei care a condus la anularea festivalurilor sau la refugierea lor în online, festivalul timișorean Ceau, Cinema! perseverează și începe de azi, în Grădina de Vară a orașului. Va fi o ediție restrînsă, lubenița ne va lipsi – nu însă și plăcerile cinefile ale „casei”, dedicate anul acesta comediei. Pentru a vă îndemna să mergeți la... Citește în continuare →
Pelicam, ediția 2020, demarează azi în forță (programul aici). Prilej numai bun să revenim asupra a două dintre filmele remarcate în cadrul edițiilor precedente, pentru aceia dintre voi care, din lipsă de timp, își doresc să meargă la sigur. Untitled (Michael Glawogger & Monica Willi, 2017) Documentaristul austriac Michael Glawogger (1959-2014) a pornit acum... Citește în continuare →
Pe la final de iunie, ceva – încă ceva! – a lipsit din peisajul cultural tot mai sărăcit al orașului Tulcea: Festivalul Pelicam, evenimentul consacrat oamenilor și mediului, care făcea ca preț de cîteva zile să respirăm alt aer în compania altor oameni, cum nu prea vedem pe străzile astea... Am trăit, ca localnici, cîte... Citește în continuare →
În acest articol am selectat imagini realizate la Tulcea, în martie 2020. O primă serie cu fotografii din Tulcea, din luna ianuarie a acestui an, a fost încărcată de Victor aici. La început de martie, înainte ca starea de urgență să se fi adoptat și înainte ca măsurile de combatere a coronavirusului să fie aplicate,... Citește în continuare →
Frantsuz/A Frenchman a avut premiera la Rotterdam, în secțiuntea The Tyger Burns, dedicată veteranilor. După cît de puține lucruri am citit despre el în presă, nu pare să fi făcut cine știe ce valuri. Greu de înțeles de ce: filmul e accesibil și lucrat cu mînă sigură, urmînd o poveste clară cu o docilitate cum... Citește în continuare →
Revenim cu partea a doua a mini-anchetei noastre despre filmele estice care reverberează în amintirile criticilor români de film (aici, prima parte). De data asta, Andrei Bangu (Film Reporter), Diana Smeu (Acoperișul de Sticlă), Andreea Chiper (One World Romania) și Ionuț Mareș (Ziarul Metropolis) au ales să ne prezinte cîte un film pe care îl... Citește în continuare →
Generaţia mea, acei ultimi copii ai Imperiului care deja s-au maturizat şi intră în faza bătrîneţii, a produs trei regizori importanţi: Andrei Zviaghinţev, Serghei Lozniţa şi Iuri Bîkov. Ruşilor le place să vorbească mereu de Nr. 1: care este regizorul principal. Boală veche. Contextul şi conjunctura globală, precum şi felul în care funcţionează maşinăria de... Citește în continuare →
Acum cîteva zile am aruncat un message in a bottle pe marea (Azov) a criticii de film românești. Mesajul cuprindea o invitație de a vorbi despre filme din Est – spațiul (post)comunist, (ex-)sovietic, cealaltă Europă, spuneți-i cum vreți –, fără nicio pretenție de exhaustivitate. Se pare că sticla a ajuns, cum se spune, à bon port.... Citește în continuare →
Cum spuneam în introducerea la prima parte a listei, tezele din iulie 1971 au fost cîrligul de care s-au agățat artiștii epocii, crezînd că dispariția intermediarilor birocratici dintre ei și partid va simplifica în bună măsură procesul artistic. Însă, în ceea ce privește cinemaul, lucrurile s-au încurcat și mai mult, partidul impunînd structuri suplimentare de... Citește în continuare →
Filmele românești de dinainte de '89 sînt un teritoriu învăluit de legendă, fie că e vorba de mitul tinereții pierdute și regăsite peste ani în programul Național TV, de „marii actori” din celebrele comedii sau de vigilența spectatorilor în a descoperi în ele ori mărci ideologice, ori diverse „șopîrle”, mesaje subversive invizibile ochiului liber. Acum,... Citește în continuare →
MUBI este una dintre platformele cele mai interesante de Video on Demand – și clar preferabilă Netflix-ului, care nimicește orice strop de cinefilie, servind doar rețete deja testate. În schimb, pe MUBI lucrurile sînt imprevizibile. Așa că am profitat de faptul că stăm cu toții prin casă ca să vorbesc despre două filme bulgărești disponibile... Citește în continuare →
FuturEast 