Îmi amintesc ziua în care mi-am luat prima cameră pe film. A fost mai mult un impuls decît o idee fixată dinainte. Vorbisem cu un tip pe olx, ne-am dat întîlnire într-o stație de autobuz undeva prin fundul Berceniului. Nici locația și nici înfățișarea lui, mătăhălos, purta pantaloni de trening și cămașă, nu erau conforme așteptărilor mele vis-a-vis de acest eveniment și nu-mi inspirau încredere. Am testat aparatul: deschizi ușa de pe spate, declanșezi, verifici dacă se coboară copertina, inelul de diafragmă funcțional, la fel și focusul. Totul în regulă, doar exponometrul blocat (pentru un neofit într-ale fotografiei exponometrul e o treabă importantă). Eram în cumpănă, într-un anume fel știam încă de pe atunci că ceea ce fac își va pune amprenta definitiv asupra mea. Țineam în mîini obiectul rece și greu și priveam cu atenție încordată chipul vînzătorului, sperînd să găsesc acolo un semn convingător. A fost unul din acele momente în care timpul și spațiul se suspendă și lucrurile din jurul tău încep rînd pe rînd să dispară. Tipul a început să-mi zică ceva, eu nu îl ascultam, m-am decis în sfîrșit. Dorința a fost prea puternică s-o rețin, cu tot riscul. Așa a început aventura 35mm, alături de o praktica ltl3 care la scurt timp s-a stricat iremediabil. Retrospectiv, a fost totuși o decizie inspirată.
Am învățat că filmul te limitează și în același timp îți oferă libertăți neașteptate. E în natura lui să surprindă, să arunce cu săgeți în toate direcțiile și apoi să-și reconforteze victimele. Tocmai lipsa sa de precizie este provocatoare, faptul că nu ești niciodată sigur pe deplin pînă în momentul în care vezi pozele developate. Odată apăsat declanșatorul, peste imaginea captată se așază o pătură groasă de mister, de unde și frumusețea jocului.
Andreea Dorobăț este din Tulcea, are 22 de ani și este studentă în cadrul Facultății de Litere a Universității București. Acum trei ani a început să facă fotografie (în special pe film), mai întîi din joacă, apoi pentru că nu s-a mai putut opri. Pentru Andreea, atracția pentru text și cea pentru imagine merg mînă-n mînă, se varsă una în cealaltă pînă ajung să formeze un tot unitar.
FuturEast 