În fața acestui eveniment teribil pe care îl reprezintă invazia Ucrainei, am făcut încă o dată apel la criticul de film Serge Daney, care și-a dedicat o bună parte a carierei analizei imaginii de război. Acest text nu se dorește o relativizare a taberelor implicate în actualul conflict – de altfel, profităm de ocazie pentru... Citește în continuare →
Ultimul an mi-a fost marcat, în mod nesurprinzător, de reveniri mai țintite sau mai hoinare la scrierile fundamentale despre imagine ale criticului Serge Daney. Știam că, dintre luările sale de poziție – nu cine știe ce numeroase, dar toate decisive – pe subiectul Revoluției Române, în care Daney a găsit deopotrivă o apoteoză și o... Citește în continuare →
Vasile Ernu deschide anul pe blog cu o serie generoasă de recomandări cinefile, în care fiecare va putea găsi ceva pe gustul său: Ceea ce urmează nu este un top, ci o listă de filme care au apărut în anul 2020 în Rusia sau sînt de limbă rusă, și care din punctul meu de vedere... Citește în continuare →
РУМЫНСКАЯ ВОЛНА / VALUL ROMÂNESC În Rusia, cultura română este puțin prezentă. Şi, în general, România este prezentă mediatic foarte puţin: deseori ca un breloc la tema Scutul Deveselu; mediatic este, însă, o necunoscută. Există interes, dar există și prea multă necunoaștere și mai ales suspiciune din partea noastră. Necunoaşterea şi suspiciunea ne fac să... Citește în continuare →
În ciuda pandemiei care a condus la anularea festivalurilor sau la refugierea lor în online, festivalul timișorean Ceau, Cinema! perseverează și începe de azi, în Grădina de Vară a orașului. Va fi o ediție restrînsă, lubenița ne va lipsi – nu însă și plăcerile cinefile ale „casei”, dedicate anul acesta comediei. Pentru a vă îndemna să mergeți la... Citește în continuare →
Pelicam, ediția 2020, demarează azi în forță (programul aici). Prilej numai bun să revenim asupra a două dintre filmele remarcate în cadrul edițiilor precedente, pentru aceia dintre voi care, din lipsă de timp, își doresc să meargă la sigur. Untitled (Michael Glawogger & Monica Willi, 2017) Documentaristul austriac Michael Glawogger (1959-2014) a pornit acum... Citește în continuare →
Acum două luni, m-am apucat de acest eseu video pentru cursul despre cinemaul est-european al lui Andrei Gorzo și al Andreei Mihalcea, ținut la UNATC București. M-am jucat cu câteva lucruri care mă obsedează în câteva filme care mă obsedează, am trecut prin multe suciri și răsuciri, dar până la urmă am ajuns la aceste... Citește în continuare →
Notă: Text scris în aprilie 2020. DAFilms.com este o platformă de video on demand din Cehia, dedicată exclusiv filmului documentar. Pentru moment, un abonament costă doar 36 de euro pe an (vreo trei bilete de cinema într-o țară din vestul Europei) [promoția s-a încheiat între timp, acum un abonament anual costă 60 de euro sau... Citește în continuare →
Pe 4 iunie 2020 se împlinesc 76 de ani de la nașterea lui Serge Daney. Cu ocazia asta am ținut să traducem un nou text despre România pe care i-l datorăm. Este vorba despre un „bilet” scris în imediatul morții lui Ceaușescu, care lansează cîteva mingi la fileu, din perspectiva unui om de imagine, privind... Citește în continuare →
Frantsuz/A Frenchman a avut premiera la Rotterdam, în secțiuntea The Tyger Burns, dedicată veteranilor. După cît de puține lucruri am citit despre el în presă, nu pare să fi făcut cine știe ce valuri. Greu de înțeles de ce: filmul e accesibil și lucrat cu mînă sigură, urmînd o poveste clară cu o docilitate cum... Citește în continuare →
Serge Daney este, în opinia mea, cel mai important critic de film după André Bazin. Cîteva repere biografice, pour faire vite (o introducere utilă este documentarul-interviu Itinéraire d’un ciné-fils, în care acesta își repovestește viața cu puțin timp înainte de moarte): Născut în 1944, Daney debutează la 20 de ani în revista Cahiers du cinéma, pe... Citește în continuare →
Revenim cu partea a doua a mini-anchetei noastre despre filmele estice care reverberează în amintirile criticilor români de film (aici, prima parte). De data asta, Andrei Bangu (Film Reporter), Diana Smeu (Acoperișul de Sticlă), Andreea Chiper (One World Romania) și Ionuț Mareș (Ziarul Metropolis) au ales să ne prezinte cîte un film pe care îl... Citește în continuare →
Generaţia mea, acei ultimi copii ai Imperiului care deja s-au maturizat şi intră în faza bătrîneţii, a produs trei regizori importanţi: Andrei Zviaghinţev, Serghei Lozniţa şi Iuri Bîkov. Ruşilor le place să vorbească mereu de Nr. 1: care este regizorul principal. Boală veche. Contextul şi conjunctura globală, precum şi felul în care funcţionează maşinăria de... Citește în continuare →
Acum cîteva zile am aruncat un message in a bottle pe marea (Azov) a criticii de film românești. Mesajul cuprindea o invitație de a vorbi despre filme din Est – spațiul (post)comunist, (ex-)sovietic, cealaltă Europă, spuneți-i cum vreți –, fără nicio pretenție de exhaustivitate. Se pare că sticla a ajuns, cum se spune, à bon port.... Citește în continuare →
Cum spuneam în introducerea la prima parte a listei, tezele din iulie 1971 au fost cîrligul de care s-au agățat artiștii epocii, crezînd că dispariția intermediarilor birocratici dintre ei și partid va simplifica în bună măsură procesul artistic. Însă, în ceea ce privește cinemaul, lucrurile s-au încurcat și mai mult, partidul impunînd structuri suplimentare de... Citește în continuare →
FuturEast 