Despre Andrei Kurkov am mai scris pe blog într-o perioadă în care dezbaterile lingvistice de tipul Kiev vs. Kyiv nu ajungeau pe prima pagină în presa franceză pentru că, în fond, ce se întîmplă acum în Ucraina nu părea decît ceva localizat, de care abia dacă mai auzeam. După cum o spune chiar Kurkov, fusesem... Citește în continuare →
Prolificul Vasile Ernu revine în atenție cu o nouă carte. Ca de-obicei, Ernu scrie despre trecut – dar, pentru a-l recupera încă o dată, nu mai frunzărește cărți vechi, nu-i mai întreabă pe cei mai bătrîni dintre noi, ci cotrobăie în propriul sertar cu amintiri. Agățîndu-se de cea mai melancolică dintre vîrste, adolescența, nici nu-i... Citește în continuare →
Am ezitat mult să scriu despre Un jour dans l’année (1960 – 2000), jurnalul scriitoarei est-germane Christa Wolf, pe care l-am cumpărat la începutul lui decembrie în una din zilele pariziene de libertate, cînd librăriile și anticariatele își redeschideau, în sfîrșit, porțile, iar Victor îmi propunea diferite trasee de autobuz. Pe de-o parte pentru că... Citește în continuare →
Vasile Ernu este unul dintre prietenii proiectului FuturEast.blog (îi puteți citi textele aici). Dar înainte de a deveni un apropiat al blogului, Vasile era pentru noi un nume de referință. Imposibil, deci, să ne înhămăm la exercițiul recenziei echidistante, obiective, impersonale etc. etc. atunci cînd vine vorba de vreuna dintre scrierile sale. (Oricum, nici nu... Citește în continuare →
Părinți de Diana Bădica, roman apărut la Polirom în 2019 și recompensat cu Premiul Sofia Nădejde pentru Proză în cadrul Galei Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, a fost reeditat anul acesta în format poche tot la Polirom. Cu această ocazie, am pus mîna pe carte și cred că merită punctate cîteva aspecte.... Citește în continuare →
Cartea lui Ioan T. Morar, Fake News în Epoca de Aur. Amintiri și povestiri despre cenzura comunistă, apărută recent la Editura Polirom, își propune să aducă cititorului o narațiune relativ ușor de urmărit despre comunismul ceaușist, punînd cap la cap amintiri personale, evenimente din trecut și relatări ale prietenilor autorului. În timp ce cititorul se... Citește în continuare →
Romanul Rătăcitorii a fost publicat inițial în original în anul 2007. Pentru acest roman autoarea va fi recompensată un an mai tîrziu cu prestigiosul premiu polonez Nike. Celebritatea Olgăi Tokarczuk va depăși granițele Poloniei și a spațiului literar est-european în anul 2018, atunci cînd romanul Rătăcitorii va fi distins cu premiul Man Booker International, palmares... Citește în continuare →
Un drum cu Ceapă, volum proaspăt apărut la Editura Polirom, include diferite texte – în mare parte scurte povestiri – publicate de Radu Pavel Gheo atît într-un volum apărut în 2008 la Polirom – Numele mierlei –, cît și în diferite alte reviste și colecții din ultimii ani. În ceea ce mă privește, l-am citit pe... Citește în continuare →
Vasile Suhov (n.1974) s-a născut la Tulcea și a copilărit la Sfiștofca. Publicăm aici una dintre poveștile acelei lumi. Mai multe pot fi găsite pe blogul său. Angela e o fetiță blondă. O păpușă vie ce aduce perfect cu Natașa, visul tuturor fetițelor din Marea Uniune a Sovietelor Socialiste. Un vis perfect, întrucît Natașa știa... Citește în continuare →
Ministerul durerii, romanul publicat în 2004 de croata Dubravka Ugrešić, încearcă să scoată capul din încrengătura război-naționalism-traumă, din bălăriile care se perorează de o parte și de cealaltă a baricadei, din jungla sîngeroasă a fostei Iugoslavii – și să verifice pe propria piele că încă a mai rămas un rest de rațiune în noi. Victorie... Citește în continuare →
Prieten drag, tovarăș al răposatului este un volum de Andrei Kurkov tradus din limba rusă de Antoaneta Olteanu și publicat la Curtea Veche în 2012. De la bun început trebuie spus că mini-romanul lui Kurkov – 120 de pagini care se citesc dintr-un foc – pare o apariție mai degrabă curioasă în peisajul literar post-sovietic.... Citește în continuare →
Pizdeț este prima parte a trilogiei Letopizdeț a lui Alexandru Vakulovski. A fost publicată în 2002 la Editura Aula și reeditată anul acesta la Polirom. Am auzit de carte prin liceu, pomenită la o oră de română, dar ceva ani romanul nu mi-a fost mai mult decît o recomandare pasageră. Nici nu avusesem acces la... Citește în continuare →
Votca-Cola este un o colecție de povestiri scurte publicată în 2003 în rusă de Irina Denejkina. A fost tradusă în română de Denisa Fejes, la Curtea Veche, în 2008. Întrebarea la care volumul încearcă să răspundă e limpede: cum putem privi Estul în perioada de tranziție postcomunistă prin ochii tinerilor rebeli ai generației Pepsi? Fără... Citește în continuare →
Apărută anul acesta la editura Humanitas în colecția dedicată scriitorilor români de azi, Tata mă citește și după moarte vine ca un elogiu adus copilăriei din „orice sistem social-politic”, după cum amintește chiar autorul pe copertă. Mihail Vakulovski își reintră în pielea copilului de 6-7 ani, crescut în R.S.S. Moldova, adunînd scurte povestioare disparate, în... Citește în continuare →
Publicat în 1999 în rusă, Generation P (Поколение П) este al treilea roman al lui Viktor Pelevin (n. 1962). Curtea Veche l-a publicat la noi, în traducerea Luanei Schidu, în 2011. Ambiția nu e ceva ce-i lipsește lui Pelevin în acest roman, care se dorește un fel de radiografie trippy, realizată „în memoria clasei de... Citește în continuare →
FuturEast 