În fața acestui eveniment teribil pe care îl reprezintă invazia Ucrainei, am făcut încă o dată apel la criticul de film Serge Daney, care și-a dedicat o bună parte a carierei analizei imaginii de război. Acest text nu se dorește o relativizare a taberelor implicate în actualul conflict – de altfel, profităm de ocazie pentru... Citește în continuare →
O nouă traducere din Serge Daney, despre Revoluție
Ultimul an mi-a fost marcat, în mod nesurprinzător, de reveniri mai țintite sau mai hoinare la scrierile fundamentale despre imagine ale criticului Serge Daney. Știam că, dintre luările sale de poziție – nu cine știe ce numeroase, dar toate decisive – pe subiectul Revoluției Române, în care Daney a găsit deopotrivă o apoteoză și o... Citește în continuare →
Caraorman, satul din Deltă unde măgarii stau la bloc
Chiar și-n miezul zilei, atunci cînd cele două magazine alimentare se închid și doar măgarii mai rămîn în centru, să se tăvălească prin nisip în arșița soarelui, la Caraorman e activitate: doi bivoli nărăvași sînt urcați în remorca unui SUV și lovesc cu toată forța copitelor în stînga și-n dreapta, iar mai sus de debarcader,... Citește în continuare →
„Eram fericiți, dar nu știam”: Despre „Sălbaticii copii dingo”, de Vasile Ernu
Prolificul Vasile Ernu revine în atenție cu o nouă carte. Ca de-obicei, Ernu scrie despre trecut – dar, pentru a-l recupera încă o dată, nu mai frunzărește cărți vechi, nu-i mai întreabă pe cei mai bătrîni dintre noi, ci cotrobăie în propriul sertar cu amintiri. Agățîndu-se de cea mai melancolică dintre vîrste, adolescența, nici nu-i... Citește în continuare →
Chilia Veche, iulie 2020
Mă gîndeam să vă spun că, dacă nu știți unde să găsiți un locșor deltaic adăpostit de bîzîitul motoarelor de șalupă, dacă vă aflați în căutarea unei destinații mai puțin hipsterești decît Sfântu Gheorghe sau mai puțin comode decît Sulina, bref, dacă sînteți pe vibe-ul FuturEast, atunci Chilia Veche e ce vă trebuie. Apoi mi-am... Citește în continuare →
7 amintiri pentru 7 ani de „Ceau, Cinema!”
În ciuda pandemiei care a condus la anularea festivalurilor sau la refugierea lor în online, festivalul timișorean Ceau, Cinema! perseverează și începe de azi, în Grădina de Vară a orașului. Va fi o ediție restrînsă, lubenița ne va lipsi – nu însă și plăcerile cinefile ale „casei”, dedicate anul acesta comediei. Pentru a vă îndemna să mergeți la... Citește în continuare →
Două highlight-uri ale Festivalului Pelicam
Pelicam, ediția 2020, demarează azi în forță (programul aici). Prilej numai bun să revenim asupra a două dintre filmele remarcate în cadrul edițiilor precedente, pentru aceia dintre voi care, din lipsă de timp, își doresc să meargă la sigur. Untitled (Michael Glawogger & Monica Willi, 2017) Documentaristul austriac Michael Glawogger (1959-2014) a pornit acum... Citește în continuare →
Fondatorii Festivalului de Film Pelicam: „România are o nevoie mare de utopie”
Pe la final de iunie, ceva – încă ceva! – a lipsit din peisajul cultural tot mai sărăcit al orașului Tulcea: Festivalul Pelicam, evenimentul consacrat oamenilor și mediului, care făcea ca preț de cîteva zile să respirăm alt aer în compania altor oameni, cum nu prea vedem pe străzile astea... Am trăit, ca localnici, cîte... Citește în continuare →
Camena (jud. Tulcea), iunie 2020
E o idee mai veche de-a noastră care zice că satele izolate, legate de „șosea” printr-un drum îngust, trebuie fixate în lumină pînă nu e prea tîrziu. Sînt sate prin care nu treci niciodată fără un scop precis, ducîndu-și existența fantomatică și reamintindu-ne de ea prin vreun indicator rutier pe care mereu îl zărești prea... Citește în continuare →
Cinci documentare din Est de văzut de acasă
Notă: Text scris în aprilie 2020. DAFilms.com este o platformă de video on demand din Cehia, dedicată exclusiv filmului documentar. Pentru moment, un abonament costă doar 36 de euro pe an (vreo trei bilete de cinema într-o țară din vestul Europei) [promoția s-a încheiat între timp, acum un abonament anual costă 60 de euro sau... Citește în continuare →
Un text scurt de Serge Daney, la 76 de ani de la naștere
Pe 4 iunie 2020 se împlinesc 76 de ani de la nașterea lui Serge Daney. Cu ocazia asta am ținut să traducem un nou text despre România pe care i-l datorăm. Este vorba despre un „bilet” scris în imediatul morții lui Ceaușescu, care lansează cîteva mingi la fileu, din perspectiva unui om de imagine, privind... Citește în continuare →
Nostalgie, memorabilia, traumă
Ministerul durerii, romanul publicat în 2004 de croata Dubravka Ugrešić, încearcă să scoată capul din încrengătura război-naționalism-traumă, din bălăriile care se perorează de o parte și de cealaltă a baricadei, din jungla sîngeroasă a fostei Iugoslavii – și să verifice pe propria piele că încă a mai rămas un rest de rațiune în noi. Victorie... Citește în continuare →
Un student francez descoperă Uniunea Sovietică pe timpul lui Hrușciov
Frantsuz/A Frenchman a avut premiera la Rotterdam, în secțiuntea The Tyger Burns, dedicată veteranilor. După cît de puține lucruri am citit despre el în presă, nu pare să fi făcut cine știe ce valuri. Greu de înțeles de ce: filmul e accesibil și lucrat cu mînă sigură, urmînd o poveste clară cu o docilitate cum... Citește în continuare →
O traducere inedită din Serge Daney: „România, anul zero”
Serge Daney este, în opinia mea, cel mai important critic de film după André Bazin. Cîteva repere biografice, pour faire vite (o introducere utilă este documentarul-interviu Itinéraire d’un ciné-fils, în care acesta își repovestește viața cu puțin timp înainte de moarte): Născut în 1944, Daney debutează la 20 de ani în revista Cahiers du cinéma, pe... Citește în continuare →
Critici români vorbesc despre filme din Est (Partea a II-a)
Revenim cu partea a doua a mini-anchetei noastre despre filmele estice care reverberează în amintirile criticilor români de film (aici, prima parte). De data asta, Andrei Bangu (Film Reporter), Diana Smeu (Acoperișul de Sticlă), Andreea Chiper (One World Romania) și Ionuț Mareș (Ziarul Metropolis) au ales să ne prezinte cîte un film pe care îl... Citește în continuare →